În sarcină se fac analize de sânge și de urină la intervale stabilite de medic, pentru a urmări sănătatea mamei și dezvoltarea copilului: hemoleucograma, grupa și Rh-ul, glicemia, testele pentru unele infecții și, la nevoie, altele. Programul exact diferă de la o gravidă la alta și se stabilește de medicul care urmărește sarcina. Mai jos sunt, în linii mari, ideile principale, alături de miturile care circulă cel mai des.
Ce se verifică în primul trimestru?
La începutul sarcinii, medicul face un bilanț de bază. De obicei, el include hemoleucograma, grupa de sânge și factorul Rh, glicemia, analize de urină și teste pentru infecții care pot afecta sarcina sau fătul. Pot fi cerute și analize pentru tiroidă sau pentru deficite de vitamine, în funcție de istoric. Scopul este să se identifice din timp afecțiunile cunoscute sau ascunse, să se aleagă tratamentele compatibile cu sarcina și să existe un punct de comparație pentru restul sarcinii.
Ce se urmărește în trimestrul al doilea?
În mijlocul sarcinii, accentul cade pe controlul periodic. Hemoleucograma se repetă, iar multe gravide fac un test de încărcare cu glucoză, pentru a depista diabetul gestațional, o formă de diabet care apare în sarcină și, de obicei, dispare după naștere, dar cere atenție în perioada de sarcină. Se verifică din nou urina, iar medicul poate cere teste suplimentare dacă apar simptome sau dacă ecografiile ridică întrebări. Tot acum se poate discuta, după caz, despre screeningul pentru anomalii genetice, ale cărui variante nu se aleg fără o consiliere prealabilă.
Ce se verifică în trimestrul al treilea?
Spre final, analizele se leagă de pregătirea nașterii: controlul anemiei, al glicemiei și al infecțiilor, precum și teste pentru anumite bacterii care pot ajunge la nou-născut în timpul nașterii. Medicul stabilește ce se repetă și când. Dacă ai grupa Rh negativă, urmărirea anticorpilor și măsurile preventive fac parte din plan.
Mituri versus realitate
| Mit | Realitate |
|---|---|
| Dacă hemoglobina este mai mică decât înainte de sarcină, înseamnă mereu anemie. | Volumul de sânge crește în sarcină, iar valorile se „diluează” parțial. Medicul interpretează rezultatul cu intervale adaptate sarcinii și cu alte analize, nu doar prin comparație cu valorile dinainte. |
| Ecografia înlocuiește analizele. | Sunt investigații diferite: ecografia vede copilul, analizele arată starea de sănătate a mamei și anumite riscuri care nu se văd în imagini. |
| Dacă analizele sunt normale la început, nu mai trebuie repetate. | Sarcina evoluează, iar unele probleme, cum ar fi diabetul gestațional sau anemia, pot apărea mai târziu. |
| Orice valoare din afara intervalului este periculoasă. | Multe modificări sunt benigne sau trecătoare; medicul decide dacă e nevoie de repetare sau de investigații suplimentare. |
| Suplimentele cu fier se pot lua oricum, „ca să nu apară anemia”. | Necesarul se stabilește după analize și simptome, iar un exces de fier nu este lipsit de riscuri. |
Cum se schimbă valorile din hemoleucogramă în sarcină?
Pe parcursul sarcinii, organismul produce mai mult plasmă decât globule roșii, motiv pentru care hemoglobina și hematocritul scad ușor, fără ca asta să indice neapărat o problemă. Numărul de leucocite poate crește, iar trombocitele pot scădea marginal în a doua parte a sarcinii. Interpretarea acestor schimbări este un exemplu bun de ce intervalele pentru femeia însărcinată diferă de cele standard. Pe larg, explicațiile sunt în materialul despre hemoleucograma în sarcină și valorile ei.
Dacă primești un rezultat care te neliniștește, nu aștepta până la următoarea vizită în cazul unor simptome precum dureri de cap puternice, tulburări de vedere, umflături bruște, sângerări sau scăderea mișcărilor copilului. Acestea cer evaluare rapidă.
Cum te pregătești pentru recoltare
- Întreabă medicul dacă analiza se face pe nemâncate; unele cer acest lucru, altele nu.
- Poartă haine comode, cu mânecă ușor de ridicat.
- Ia cu tine rezultatele anterioare și cartea de sarcină, dacă ai una.
- Spune personalului dacă ai amețeli ori greață, pentru a recolta în poziție comodă.
- Mănâncă ceva ușor după recoltare, mai ales dacă ai fost nemâncată.
Ce înseamnă diabetul gestațional pe înțeles
Diabetul gestațional este o creștere a glicemiei descoperită pentru prima dată în sarcină. Hormonii placentei fac celulele mai puțin sensibile la insulină, iar la unele femei pancreasul nu reușește să compenseze. De cele mai multe ori nu dă simptome, de aceea se caută prin analize, nu prin simptome. Dacă este depistat, medicul explică alimentația, mișcarea și monitorizarea necesare, iar în unele cazuri propune tratament. Majoritatea femeilor revin la valori normale după naștere, dar riscul pe termen lung impune controale periodice.
Un rezultat modificat la test nu te face responsabilă de ceva: factorii genetici, vârsta și greutatea de dinainte contează mult. Important este că situația poate fi gestionată dacă este recunoscută la timp.
Ce poți face între controale
Nu te baza pe forumuri pentru interpretarea unor valori. Mulți factori influențează analizele din sarcină și un comentariu de pe internet nu știe istoricul tău. Poți, în schimb, să notezi întrebările pe măsură ce apar și să le duci la consult. Un buletin înțeles bine duce la o discuție mai liniștită și la mai puțină anxietate. În paginile despre analizele de sânge găsești explicații separate pentru celulele din sânge, coagulare, fier sau vitamine, utile și pentru cine urmărește o sarcină.
Un lucru util pentru gravide este să țină la îndemână, într-o mapă, toate rezultatele și ecografiile. La fiecare vizită, medicul le poate parcurge rapid, iar în situații neprevăzute, de exemplu o consultație la urgențe în alt oraș, informațiile sunt la îndemână. Poți fotografia paginile importante, pentru siguranță.
În sfârșit, ține cont că fiecare sarcină e diferită. Programul analizelor poate fi mai amplu la femeile cu afecțiuni cronice, la cele peste o anumită vârstă sau la cele cu sarcini anterioare complicate. Asta nu înseamnă că ceva nu merge bine, ci că medicul adaptează supravegherea.
